Argumentarea sinelui

Sinele mă va scălda în mori de ceaţă,

când ochii mei vor rupe-n raze

timpul domestic.

Te-mbraţişez

aliniindu-ţi

particulele-n

zbor

mărunt.

Sparg balonul cu heliu –

tu-ţi acoperi urechile să n-auzi.

Nu

ne

putem

contopi,

iar de-am

comunica

dincolo de

existenţa ce ne-a fost hărăzită

n-aş mai şti,

n-aş mai şti să cred

în baloane cu heliu...